Când vorbim despre Marea Unire, suntem tentaţi să credem că dezmembrarea Imperiului Habsburgic a permis Unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat şi că revoluţia bolşevică din Rusia le-a permis basarabenilor să ceară Unirea cu România.
O privire mai atentă ne arată însă că revoluţia comunistă a lui Lenin, extinsă în 1919 până la Budapesta, a ajutat România să demonstreze Consiliului Suprem de la Paris că ea este factorul de stabilitate în zonă şi că Europa are nevoie de o Românie puternică. Soldaţii români care au intrat în Budapesta la 4 august 1919 au făcut pentru Unire la fel de mult ca şi cei care trecuseră Carpaţii în august 1916, scrie digi24.ro
In momentul în care, în martie 1919, la Budapesta se instalează guvernul bolşevic al lui Bela Kun, Ionel Brătianu foloseşte argumentul suprem: numai armata română este capabilă să apere Europa de extinderea sovieticilor. Convinşi, marii învingători de la Paris dau undă verde intervenţiei, după care vor desena graniţa româno-maghiară asa cum este astazi.
„Armatei Române i se dă ordin să treacă la acţiune, luptele dintre trupele române şi trupele guvernului sovietic de la Budapesta au fost mult mai dure decât vorbim noi astăzi, cel puţin la începutul confrzuntărilor. Şi, în cele din urmă, din considerente strategice, Armata Română va ocupa Budapesta şi în felul acesta revoluţia bolşevică este înfrântă”, spune istoricul Alin Ciupală.
„Regimul din Ungaria a lui Bela Kun este în înţelegere cu regimul de la Moscova. Şi România este la mijloc. Reacţia ei militară din 1919 a fost importantă”, adaugă Ion Bulei.
Şi în privinţa Unirii cu Basarabia proclamate în martie 1918, siguranța oferită de armata română şi de regimul politic din Regatul României au fost argumente decisive. Dacă nu ar fi fost revoluţia bolşevică, liderii basarabeni ar fi înclinat spre independenţă, nu neapărat spre Unire.
„Ostaşi bolşevizaţi erau atinşi de această molimă a anarhiei, au provocat probleme cumplite populaţiei civile din Basarabia şi, într-un fel, şi acest factor a impulsionat adoptarea unor decizii importante care trebuiau să salvgardeze Basarabia, populaţia acesteia, de toate pericolele care pândeau din partea partidului bolşevicilor lui Lenin”, spune istoricul Ion Varta.
„Pentru că exista pericolul tăierii comunicaţiilor şi al aprovizionării cu muniţie şi alimente şi erau puse în pericol depozitele Armatei Române, Guvernul român a trimis trupe române în Basarabia. Spre jumătatea lunii ianuarie, trupele române au intrat în Basarabia”, povestește istoricul Dorin Dobrincu.
O astfel de desfăşurare a evenimentelor părea de neconceput la izbucnirea războiului, în anul 1914. O Rusie puternică nu ar fi acceptat alipirea Basarabiei şi Bucovinei la România.
„Spunea un om politic român, Petre Carp, că România a avut atâta noroc atunci încât nici nu avea nevoie de oameni politici. Pe bună dreptate a avut noroc pentru o Rusie care nu ar fi fost afectată de Revoluţie, ar fi discutat altfel cu aliaţii. România mare nu ar fi fost posibilă în graniţele în care s-a realizat”, spune Ion Bulei.
În vara lui 1920 are loc la Paris Conferinţa de Pace și puterile europene recunosc frontierele lărgite ale României. Regatul României începe să se consolideze – prin reforma agrară şi electorală şi în 1923 prin modernizarea Constituţiei. Singurul vecin care nu a recunoscut România Mare a fost URSS.
Vezi aici Video:
Primul tratat politic cu Moscova a fost semnat după cel de-al doilea război mondial, când România era ocupată de trupele sovietice şi pierduse din nou Basarabia.
The post Soldaţii români care au intrat în Budapesta la 4 august 1919 au făcut pentru Unire la fel de mult ca şi cei care trecuseră Carpaţii în august 1916. appeared first on Români Buni.